Normele
legislative europene impun reguli stricte pentru administrarea deseurilor. De-a
lungul timpului politicile abordate de Uniunea Europeana au adus beneficii
mediului inconjurator, insa lupta e departe a se fi incheiat.
Ascultarea
si implicarea activa a cetatenilor sunt doua abordari care se doresc a fi promovate
in toate statele member. Importanta acestora in “lumea deseurilor” este foarte mare.
Din
punct de vedere ierarhic, in varful piramidei este optiunea de disposal
(depozitarea definitiva a deseurilor), iar la baza waste prevention (prevenirea
generarii deseurilor).
Principiile
medicale spun ca mai bine prevenim decat sa tratam. Principiile deseurilor fac
referire la faptul ca mai bine diminuam producerea de deseuri, decat sa ajungem
la stadiul de depozitare permanenta pe sol.
Mai exact, recomandarile fac referire
la faptul ca mai bine reducem consumul general si producem mai putin deseu, decat
sa pastram obiceiurile consumeriste si sa cautam variante de reciclare.
Hartia
se recicleaza de pana la 5-7 ori, metalul si sticla la nesfarsit. La un moment
dat acea hartie/carton tot va ajunge deseu, insa la finalul utilizarii este
imposibila reciclarea, deci ajunge deseu.
Cele
mai ideale scenarii tin de conceptul zero waste. Daca producem zero deseuri,
suntem prietenosi cu mediul. De fapt, este foarte greu sa poti aduce populatia
globului in punctul in care nu genereaza deseu. Acest lucru ar avea implicatii
severe in multe industrii.
La nivel de Romania, primii pasi in
gestionarea corespunzatoare a deseurilor ar fi colectarea selectiva de la
populatie. Cum pot fi motivati cetatenii sa separe deseurile in case cand vad
“masina de gunoi” ca le ridica amestecat? Daca nu sunt create fluxuri speciale
de colectare, ingreunam procesul de reciclare si depozitam foarte mult in
continuare.
Daca
vrei sa scapi de deseuri, genereaza deseuri.
Modalitati de reducere a cantitatilor
de deseuri sunt o multitudine, le gasim pe internet ca exemple de bune practici
in diferite tari. Dar fiecare dintre noi isi cunoaste spatiul de lucru si
disponibilitatea. Selectia deseurilor in momentul in care gatim poate fi
greoaie, insa daca pregatim din timp spatiul special destinat, intra in reflex
tot procedeul si devine obisnuinta.
In Italia, de exemplu, daca fractia
menajera este depistata de operatori in sacii de reciclabile, se aplica amenzi
usturatoare. Rata de reciclare inregistrata in anul 2017 depasea 43% (https://www.statista.com/statistics/910898/recycling-rate-of-plastic-packaging-waste-in-italy/)
Deci, populatia a fost fortata sa respecte colectarea selectiva la sursa (de
acasa).
In Austria, un alt exemplu, cetatenii
arunca sticla in containerul special din fata blocului chiar si in zilele de
sarbatoare, altfel risca amenzi foarte mari. Rata de reciclare depasea in 2017
procentul de 57% (https://www.statista.com/statistics/632956/municipal-waste-recycling-austria/)
Deci, populatia a fost fortata sa respecte colectarea selectiva la sursa (de
acasa).
In Germania, (al treilea exemplu si ma
opresc), daca nu returnezi sticlele de plastic sau din sticla, pierzi bani, si
sunt putini oameni care isi permit sa nu respecte aceasta regula. Pana la urma
sunt bune practici si nu neaparat se gandesc ca saracesc, ci a devenit
obisnuinta. In 2018 Germania inregistra o rata a reciclarii deseurilor municipale
de peste 67% din totalul generat (https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=t2020_rt120).
Legat de deseurile din echipamente
electrice si electronice, in toate exemplele de mai sus se desfasoara campanii
de colectare separata a acestor tipuri, ulterior trec prin procese tehnologice
de reciclare si/sau valorificare, astfel incat se transforma in noi produse,
capata viata.
“Asa DA-uri” gasim usor, insa ce facem
cu “asa NU-urile” noastre?
In
anul 2018 Romania raporta ca recicleaza putin peste 11% din deseurile generate
la nivel national. Intr-adevar, stam mai bine decat Serbia (0,3%), Malta (6,5%),
insa procentul este cu mult mai mic fata de alte state. Spre exemplu, vecinii
nostri bulgari au reusit sa ridice procentele pana la 36%, iar Ungaria a depasit
37% rata de reciclare, conform datelor raportate pentru acelasi an[WU1] . (https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=t2020_rt120).
Revenind
la “Daca vrei sa scapi de deseuri, genereaza deseuri.”
Da, genereaza deseuri daca vrei sa
scapi de ele. Nu iti cere nimeni sa ajungi la nivelul zero waste! Nu iti cere
nimeni sa arzi deseurile pe camp, langa Bucuresti! (https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/poluarea-din-bucuresti-autoritatile-au-descoperit-o-retea-de-traficanti-de-gunoi.html)
Nu iti cere nimeni sa le lasi pe strada pe unde treci cu masina spre birou, sau
prin tramvai, sau prin metrou! De asemenea, nu iti cere nimeni sa incepi sa
investesti in linii tehnologice de reciclare a ambalajelor! Trebuie sa
intelegem faptul ca noi, acasa, nu putem face altceva decat sa COLECTAM
SELECTIV deseurile produse, nu sa RECICLAM. Definitia termenilor se poate
consulta aici: http://biodes.ro/dictionar-termini.html
Foarte
simplu si cu o investitie minima putem:
⁃ sa avem cel putin 2 cosuri/mini
pubele/cutii/saci/pungi in care sa depozitam separat fractia umeda
(menajer-resturi vegetale) si cea uscata (ambalaje);
⁃ sa compostam resturile vegetale
intr-o cutie de plastic/lemn, ulterior compostul il folosim ca ingrasamant
natural pentru orhideele si trandafirii japonezi de la geam sau le punem la
tara pe rasaduri, sa creasca mari si sanatoase, sa le folosim cu spor la iarna;
⁃ sa
depunem deseurile in locurile special amenajate (acolo unde este posibil), in
fiecare container etichetat
Daca vrei sa scapi de deseuri,
genereaza deseuri este indemnul nostru pentru a impulsiona initiative
alternative, oricare altele in afara eliminarii finale (depozitarii la groapa).
Compostarea este una din cele mai apreciate, simple si eficiente modalitati de
transformare a deseurilor intr-un produs nou, anume fertilizatorul natural, asa
numitul COMPOST. Separarea la sursa,
de altfel mentionata de-a lungul timpului in diferite impostaze si in diverse legi,
este un alt mod eficient de a stimula cresterea gradului de reciclare in
Romania.
Socrate spunea ca “Cine vrea sa miste
lumea, mai intai sa se miste el insusi”. In cazul nostru, nu e destul sa ne
miscam doar noi insine, ci si autoritatile locale sa isi acorde sprijinul in
lupta cu deseurile.
Comentarii
Trimiteți un comentariu